# Lecția 2.5: Contestări. America Latină, Rusia, revoluțiile colorate

Deceniul care a urmat consensului economic descris în unitatea I a produs și primele contestări organizate ale acestuia. Lecția urmărește trei forme diferite: guvernele de stânga ajunse la putere prin alegeri în America Latină, recentralizarea puterii în Rusia și schimbările de regim prin proteste de stradă din statele foste sovietice.

## 1. Punctul de plecare

#### Caracazo, 1989

La 27 februarie 1989, în Venezuela, anunțarea unui pachet de măsuri convenit cu Fondul Monetar Internațional, care includea scumpirea carburantului și a transportului, a declanșat revolte în capitală și în alte orașe. Represiunea a produs, potrivit cifrelor oficiale, aproximativ trei sute de morți, iar estimările organizațiilor de apărare a drepturilor omului sunt de câteva ori mai mari. Evenimentul a rupt legitimitatea sistemului de partide existent.

#### Argentina, 2001

Regimul de curs fix, care lega moneda de dolar din 1991, s-a prăbușit la sfârșitul lui 2001. Statul a limitat retragerile bancare, a intrat în incapacitate de plată pentru o datorie de peste 80 de miliarde de dolari și a schimbat cinci președinți în două săptămâni. Sărăcia a depășit jumătate din populație. Restructurarea datoriei, realizată în 2005, a fost acceptată de aproximativ trei sferturi dintre creditori, cu o reducere importantă a valorii titlurilor.

## 2. Valul roz

| Țara | Conducător | Anul preluării funcției | Proveniență politică |
|---|---|---|---|
| Venezuela | Hugo Chávez | 1999 | militar, conducător al unei tentative de lovitură de stat în 1992 |
| Brazilia | Luiz Inácio Lula da Silva | 2003 | sindicalist din industria metalurgică, fondator al Partidului Muncitorilor |
| Argentina | Néstor Kirchner | 2003 | guvernator, provenit din partidul peronist |
| Uruguay | Tabaré Vázquez | 2005 | medic oncolog, coaliția Frontul Larg |
| Bolivia | Evo Morales | 2006 | conducător al sindicatului cultivatorilor de coca, primul președinte indigen |
| Ecuador | Rafael Correa | 2007 | economist |
| Chile | Michelle Bachelet | 2006 | medic, Partidul Socialist |

## 3. Politici și rezultate

- **Transferuri condiționate[^1]:** Programul brazilian Bolsa Família, început în 2003, plătea o sumă lunară familiilor sărace, condiționat de prezența copiilor la școală și de vaccinări. A ajuns la aproximativ douăsprezece milioane de familii în 2008 și la aproape paisprezece milioane în 2012. Programe asemănătoare au fost adoptate în aproape toate statele regiunii.
- **Renegocierea rentei din resurse[^2]:** În mai 2006, Bolivia a modificat contractele din sectorul gazelor naturale, crescând partea care revine statului pentru cele mai mari zăcăminte. Veniturile bugetare din hidrocarburi s-au multiplicat în anii următori.
- **Programe sociale finanțate din petrol:** În Venezuela, rețeaua de programe numite misiuni a extins accesul la învățământ, la asistență medicală de bază și la alimente subvenționate.
- **Rezultate măsurate:** Sărăcia în America Latină, calculată de comisia economică a Națiunilor Unite pentru regiune, a scăzut de la aproximativ 44% din populație în 2002 la 28,8% în 2012. În Brazilia, coeficientul Gini a scăzut de la 0,59 în 2001 la 0,54 în 2013, într-una dintre puținele perioade în care inegalitatea a scăzut simultan cu creșterea economică.

> #### CONCEPT: populism, stânga, extrema dreaptă
>
> #### Definiția folosită în cercetare
>
> Cercetătorii care studiază fenomenul, între care Cas Mudde, definesc populismul ca pe o ideologie subțire, adică una care nu conține un program economic sau social propriu. Ea împarte societatea în două grupuri omogene și opuse, poporul și elita coruptă, și susține că politica trebuie să exprime direct voința poporului. Fiind subțire, se combină cu alte ideologii.
>
> #### Combinația de stânga
>
> Chávez a folosit această schemă, cu elita definită prin avere și prin legătura cu interesele străine, iar poporul prin sărăcie și excludere. Programul atașat era redistributiv: naționalizări, programe sociale, extinderea drepturilor politice ale celor săraci. Criticile documentate privesc concentrarea puterii: nereînnoirea licenței unui post de televiziune în 2007, eliminarea limitei mandatelor prin referendum în 2009, presiunea asupra instituțiilor de control.
>
> #### Combinația de extremă dreaptă
>
> Partidele europene de extremă dreaptă din prezent folosesc aceeași schemă a poporului împotriva elitei, atașată însă unei ideologii diferite, numită nativism[^3]: statul aparține grupului etnic majoritar, iar cei percepuți drept străini reprezintă o amenințare pentru el. Această componentă lipsește din cazurile latino-americane discutate aici.
>
> #### Ce nu era populism
>
> Lula a guvernat cu o coaliție parlamentară largă, a păstrat politica monetară și ținta de inflație moștenite și a numit un bancher central provenit din mediul financiar. Morales a venit dintr-o mișcare sindicală și indigenă organizată, cu structuri proprii de decizie. Termenul de populism, aplicat fără distincție tuturor guvernelor care obțin sprijin popular, își pierde conținutul descriptiv.

## 4. Limitele modelului

Finanțarea acestor programe a depins de prețul materiilor prime, ridicat de cererea chineză descrisă în lecția 2.4. Când prețurile au scăzut, după 2014, modelul a intrat în criză:

- Venezuela a suferit prăbușirea producției de petrol, hiperinflație și emigrarea a milioane de locuitori.
- Brazilia a intrat în recesiune în 2015, iar președinta aleasă în 2014 a fost destituită în 2016 prin procedură parlamentară.
- Argentina a revenit la programe cu Fondul Monetar Internațional.
- Bolivia a trecut printr-o criză politică în 2019, după alegeri contestate.

Diversificarea economiilor, obiectiv anunțat în perioada veniturilor mari, a fost realizată în mică măsură.

## 5. Reacția Statelor Unite

- La 11 aprilie 2002, o tentativă de îndepărtare a lui Chávez de la putere a instalat pentru scurt timp un guvern condus de un reprezentant al patronatului. Administrația americană a recunoscut rapid noua conducere, apoi și-a schimbat poziția. Chávez a revenit la putere după două zile, prin mobilizare populară și prin intervenția unor unități militare.
- La summitul de la Mar del Plata, în 2005, proiectul zonei de liber schimb a celor două Americi, promovat de Statele Unite din 1994, a fost respins de Brazilia, Argentina, Venezuela și alte state.
- Statele din regiune au construit structuri proprii de cooperare, între care alianța bolivariană din 2004 și uniunea sud-americană din 2008.

## 6. Rusia după 2000

| Anul | Măsura | Efectul |
|---|---|---|
| 2000-2001 | preluarea controlului asupra principalelor televiziuni cu acoperire națională | reducerea criticii televizate |
| 2003 | arestarea celui mai bogat om de afaceri din țară și destrămarea companiei sale petroliere | avertisment adresat celorlalți proprietari de mari active |
| 2004 | trecerea de la alegerea guvernatorilor la numirea lor | centralizarea administrativă |
| 2006-2007 | formularea conceptului de democrație suverană[^4] | respingerea criteriilor externe de evaluare a regimului |

Baza economică a acestei consolidări a fost prețul petrolului, în creștere continuă între 2003 și 2008. Veniturile au permis plata anticipată a datoriei externe și creșterea salariilor și a pensiilor, după deceniul descris în lecția 1.2.

La 10 februarie 2007, la conferința de securitate de la München, Vladimir Putin a criticat public ordinea internațională dominată de o singură putere și extinderea alianței nord-atlantice. Discursul este considerat momentul în care poziția rusă a fost formulată deschis.

În august 2008, după ciocniri în Osetia de Sud, armata rusă a intervenit în Georgia. Operațiunea a durat cinci zile și s-a încheiat cu recunoașterea de către Rusia a independenței celor două regiuni separatiste.

## 7. Revoluțiile colorate

| Anul | Statul | Deznodământ |
|---|---|---|
| 2000 | Serbia | înlăturarea lui Slobodan Miloșevici după alegeri contestate |
| 2003 | Georgia | demisia președintelui Eduard Șevardnadze |
| 2004 | Ucraina | repetarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, victoria candidatului opoziției |
| 2005 | Kârgâzstan | înlăturarea președintelui Askar Akaev |

> #### INTERPRETARE: proteste interne sau operațiuni externe
>
> #### Ce este documentat
>
> Alegerile contestate au fost, în cazurile din Serbia și Ucraina, însoțite de dovezi de fraudă constatate de observatori internaționali și, în cazul ucrainean, de o hotărâre a Curții Supreme. Protestele au reunit sute de mii de participanți. În paralel, organizații americane și europene de promovare a democrației au finanțat organizații de observare a alegerilor, publicații și organizații studențești, iar activiștii din Serbia au instruit grupuri din celelalte state în metode de protest nonviolent.
>
> #### Citirea A: mișcări interne
>
> Fraudarea alegerilor și nemulțumirea față de guverne existau independent de orice finanțare. Sute de mii de oameni nu ies în stradă pe bază de subvenție. Finanțarea a acoperit costuri de organizare, iar deciziile au fost luate local.
>
> #### Citirea B: instrumente ale politicii externe
>
> Finanțarea, instruirea și acoperirea mediatică au fost concentrate în state considerate importante din punct de vedere strategic, iar mișcări asemănătoare din state aliate Occidentului nu au primit sprijin comparabil. Rezultatul politic a coincis cu obiectivele declarate ale finanțatorilor.
>
> #### Ce se poate verifica
>
> Rapoartele publice de finanțare ale organizațiilor implicate; rapoartele misiunilor de observare a alegerilor; comparația cu tratamentul protestelor din state aliate, între care cele din Egipt, tratate în lecția 3.3.

## Activități și exerciții

1. Definiți populismul folosind caseta din lecție. Aplicați definiția unui partid actual din România și stabiliți ce ideologie i se atașează.
2. Explicați legătura dintre prețul materiilor prime și durata programelor sociale din America Latină. Ce ar fi trebuit făcut pentru a rupe această legătură?
3. Comparați reacția internațională la alegerile contestate din Ucraina, în 2004, cu reacția la alte alegeri contestate din aceeași perioadă. Ce diferențe găsiți?
4. Dezbatere: un guvern ales obține sprijin popular și modifică regulile privind durata mandatelor. Ce argumente pot fi invocate de fiecare parte?
5. Temă: scrieți în spațiul de mai jos ce înseamnă, în vocabularul politic românesc de astăzi, cuvântul populist. Comparați cu definiția din lecție și indicați diferențele.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

---

## Note

[^1]: Transferul condiționat de venit este plata unei sume către o familie săracă, sub condiția îndeplinirii unor obligații verificabile, de regulă prezența copiilor la școală și controalele medicale periodice. Metoda a fost aplicată prima dată la scară națională în Mexic și s-a răspândit în peste douăzeci de state.

[^2]: Renta din resurse desemnează diferența dintre prețul de piață al unei resurse naturale și costul extragerii ei. Împărțirea acestei diferențe între stat și companiile care extrag resursa se stabilește prin contract, prin redevențe și prin impozite.

[^3]: Nativismul este poziția potrivit căreia statul trebuie să aparțină membrilor grupului național majoritar, iar prezența persoanelor considerate străine amenință omogenitatea acestuia. Cercetarea politică îl folosește ca element de definiție pentru partidele de extremă dreaptă contemporane.

[^4]: Democrația suverană este formula folosită în Rusia din 2006 pentru a susține că fiecare stat își stabilește singur criteriile de funcționare democratică, fără evaluare din partea altor state sau organizații internaționale.