# Lecția 4.5: Reconfigurări. BRICS, moneda internațională și Sahelul

Lecțiile anterioare au descris o ordine economică cu un centru occidental și o periferie furnizoare de materii prime și de manoperă. În ultimii ani, o parte dintre statele aflate la mijlocul acestei ierarhii au construit organizații proprii. Lecția urmărește ce sunt aceste structuri, cât de mult au schimbat situația și de ce moneda folosită în comerțul internațional este o chestiune politică.

## 1. Sudul global și BRICS nu sunt același lucru

Termenul de Sud global desemnează statele situate în afara centrului economic occidental, indiferent de poziția lor geografică. El este folosit ca înlocuitor pentru expresii mai vechi, între care „lumea a treia”.

Grupul BRICS cuprinde altceva:

| Statul membru | Poziția în ierarhia economică |
|---|---|
| China | Cel mai mare producător industrial al lumii |
| Rusia | Membru permanent al Consiliului de Securitate, fostă superputere |
| India | A patra economie a lumii ca dimensiune totală, cu venit pe locuitor scăzut |
| Emiratele Arabe Unite | Venit pe locuitor comparabil cu cel al statelor occidentale bogate |
| Brazilia, Africa de Sud, Indonezia | Economii semiperiferice, exportatoare de materii prime și de produse industriale |
| Egipt, Etiopia, Iran | Economii cu venit scăzut sau sub sancțiuni |

Grupul reunește, prin urmare, un producător industrial de rang mondial, o fostă superputere, două petromonarhii bogate și state cu venituri mici. Interesele lor nu coincid, iar între unii membri există conflicte deschise: disputa de frontieră dintre China și India, disputa dintre Egipt și Etiopia privind barajul de pe Nilul Albastru, rivalitatea dintre Arabia Saudită și Iran.

#### Cronologia

- Prescurtarea a fost inventată în 2001 de economistul Jim O'Neill, de la banca de investiții Goldman Sachs, ca etichetă pentru investitori, fără intenție politică.
- Primul summit al statelor astfel grupate a avut loc în 2009, iar Africa de Sud s-a alăturat în 2010.
- Extinderea din 2024 a adus Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Arabia Saudită a fost invitată, cu statut rămas neclarificat public. Indonezia a aderat în 2025.
- India deține președinția în 2026, iar al optsprezecelea summit a avut loc la New Delhi, pe 12 și 13 septembrie 2026.

Grupul reprezintă aproximativ 40% din producția mondială calculată la puterea de cumpărare și aproape jumătate din populația lumii.

## 2. Instituțiile proprii

- **Noua Bancă de Dezvoltare**, înființată în 2014 și cu sediul la Shanghai, a acordat finanțări de aproximativ 42,9 miliarde de dolari pentru 139 de proiecte, din 2016 până în prezent. O parte importantă a împrumuturilor ei este acordată tot în dolari, iar obiectivul declarat de creștere a ponderii monedelor naționale nu a fost atins.
- **Acordul de rezervă de urgență** permite statelor membre să obțină lichiditate una de la alta, ca alternativă parțială la Fondul Monetar Internațional.

## 3. Cum a devenit dolarul monedă internațională

Alegerea nu decurge din vreo însușire a monedei în sine.

| Anul | Etapa |
|---|---|
| 1944 | La conferința de la Bretton Woods, delegația britanică, condusă de economistul John Maynard Keynes, propune o unitate de cont internațională, numită bancor, care nu ar fi aparținut niciunui stat. Propunerea este respinsă în favoarea planului american, care leagă monedele de[^1] dolar, iar dolarul de aur |
| 1971 | Statele Unite renunță unilateral la convertibilitatea în aur. Sistemul cursurilor fixe se destramă, iar dolarul rămâne moneda de referință fără acoperirea inițială |
| anii '70 | Comerțul cu petrol se desfășoară în dolari, ceea ce obligă orice stat importator să dețină această monedă |
| din anii '80 | Efectul de rețea[^2] se autoîntreține: se folosește dolarul pentru că îl folosesc toți ceilalți, iar piețele financiare americane sunt cele mai adânci și mai lichide |

Poziția actuală rezultă, prin urmare, dintr-un raport de forțe din 1944, dintr-o decizie unilaterală din 1971 și din inerție. O alternativă tehnică a existat pe masă de la început.

> #### CONCEPT: privilegiul exorbitant
>
> #### Ce înseamnă
>
> Expresia a fost folosită în anii '60 de ministrul francez de finanțe Valéry Giscard d'Estaing. Statul care emite moneda internațională obține avantaje pe care celelalte nu le au:
>
> - se împrumută mai ieftin, întrucât restul lumii are nevoie de titlurile lui pentru rezerve;
> - își poate finanța deficitul comercial în propria monedă, pe care o poate emite;
> - controlează sistemul de decontare, deci poate exclude din comerțul internațional orice bancă sau stat.
>
> #### Costul
>
> Economistul Robert Triffin a arătat, tot în anii '60, că statul emitent trebuie să furnizeze lumii lichiditate, deci să aibă deficit permanent, ceea ce îi slăbește pe termen lung moneda. Contradicția îi poartă numele.
>
> #### De ce contează pentru un elev din România
>
> Prețul energiei, al materiilor prime și al împrumuturilor externe se stabilește în această monedă. O dobândă modificată la Washington schimbă costul creditului la București, fără ca vreo autoritate românească să participe la decizie.

## 4. De ce s-a accelerat discuția după 2022

Înghețarea rezervelor băncii centrale ruse, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, în februarie 2022, a arătat că rezervele valutare pot fi blocate prin decizie politică. Statele care păstrau rezerve în monede occidentale au tras concluzia că activul lor de siguranță depinde de relația cu emitentul. Sancțiunile secundare[^3], care pedepsesc și bănci din state terțe, au întărit acest efect.

## 5. Cât s-a schimbat efectiv

| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Ponderea dolarului în rezervele valutare identificate, potrivit Fondului Monetar Internațional | 57,13% în primul trimestru din 2026, în scădere de la aproximativ 71% în 2000, cu o ușoară creștere față de trimestrul anterior |
| Ponderea dolarului în tranzacțiile valutare | în jur de 88%, potrivit anchetei Băncii Reglementelor Internaționale |
| Comerțul din interiorul grupului BRICS | aproximativ 500 de miliarde de dolari în 2025, cu ponderi mari ale monedelor naționale pe unele rute |

Rusia a acumulat rupii din vânzările de petrol către India, iar aceste sume nu pot fi cheltuite decât cumpărând mărfuri indiene, ceea ce a dus la oscilații mari ale decontărilor în 2026. Proiectul unei monede comune a grupului nu figurează în documentele oficiale; purtătorul de cuvânt al președinției ruse a declarat public că Rusia nu urmărește eliminarea dolarului, ci disponibilitatea unor metode de plată acceptabile. Ceea ce se negociază efectiv este interconectarea sistemelor naționale de plăți și decontarea în monede naționale[^4].

## 6. Sahelul

| Anul | Evenimentul |
|---|---|
| 2020, 2021 | Două lovituri de stat în Mali |
| 2022 | Două lovituri de stat în Burkina Faso |
| iulie 2023 | Lovitură de stat în Niger |
| 2022-2023 | Retragerea forțelor franceze din Mali, Burkina Faso și Niger, după un deceniu de operațiuni împotriva grupărilor armate |
| septembrie 2023 | Cele trei state semnează un pact de apărare comună, transformat în 2024 în confederație |
| ianuarie 2025 | Cele trei state părăsesc organizația economică a statelor din Africa de Vest |
| 2024-2025 | Nigerul retrage permisul companiei franceze care exploata uraniul de la Somaïr și naționalizează exploatarea |

Motivele invocate public de noile conduceri sunt eșecul operațiunilor militare franceze împotriva grupărilor armate, condițiile contractelor privind resursele și moneda regională garantată de trezoreria franceză. Locul forțelor franceze a fost luat, în parte, de formațiuni militare rusești. Situația de securitate nu s-a îmbunătățit, iar numărul victimelor civile a crescut în intervalul respectiv.

> #### INTERPRETARE: ordine nouă sau renegociere în interiorul celei existente
>
> #### Ce este documentat
>
> Ponderea dolarului în rezerve scade constant de douăzeci și cinci de ani, iar dolarul rămâne folosit în aproape nouă din zece tranzacții valutare. Grupul BRICS nu are monedă comună și nu are politică externă comună.
>
> #### Citirea A: se formează o ordine alternativă
>
> Există instituții financiare proprii, sisteme de plată în construcție, decontare crescândă în monede naționale și o poziție comună privind reforma instituțiilor internaționale. Statele care ies din alianțele vechi găsesc parteneri alternativi.
>
> #### Citirea B: aceleași raporturi, cu alți parteneri
>
> Structura schimbului rămâne cea descrisă în lecția 2.4: materii prime la export, produse industriale la import, împrumuturi cu garanții. Un stat din Sahel care înlocuiește o companie franceză cu una rusă sau chineză în exploatarea uraniului își schimbă partenerul, nu poziția. Grupul cuprinde state aflate în conflict între ele.
>
> #### Ce se poate verifica
>
> Seriile publicate de Fondul Monetar Internațional privind compoziția rezervelor; ancheta trienală a Băncii Reglementelor Internaționale; valoarea și moneda contractelor de export ale statelor din Sahel, înainte și după schimbarea partenerilor; documentele finale ale summiturilor grupului.

## Activități și exerciții

1. Explicați de ce apartenența la grupul BRICS nu poate fi echivalată cu apartenența la Sudul global. Folosiți tabelul de la punctul 1.
2. Descrieți propunerea respinsă la conferința din 1944. Ce ar fi schimbat adoptarea ei?
3. Analizați caseta despre privilegiul exorbitant. Care dintre cele trei avantaje a fost folosit cel mai vizibil după 2022?
4. Dezbatere: un stat își schimbă partenerul extern în exploatarea unei resurse. Ce condiții ar trebui îndeplinite pentru ca schimbarea să însemne mai mult decât înlocuirea unui contract cu altul?
5. Temă: aflați în ce monedă sunt exprimate prețurile la energie și la cereale pe piețele internaționale și scrieți în spațiul de mai jos ce consecințe are asta pentru un producător din România.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

---

## Note

[^1]: Moneda de rezervă este moneda în care băncile centrale păstrează o parte din rezervele statului și în care se exprimă contractele internaționale. Statutul se dobândește prin folosire, nu prin decizie formală.

[^2]: Efectul de rețea desemnează situația în care valoarea folosirii unui bun crește odată cu numărul celor care îl folosesc deja. El explică de ce o monedă internațională este greu de înlocuit, chiar atunci când există alternative tehnice.

[^3]: Sancțiunile secundare sunt măsurile prin care un stat pedepsește persoane sau firme din state terțe pentru operațiuni cu partenerul sancționat. Ele funcționează prin amenințarea excluderii din sistemul de decontare al monedei internaționale.

[^4]: Decontarea în monede naționale înseamnă că exportatorul este plătit în moneda proprie sau în moneda cumpărătorului, fără conversie într-o a treia monedă. Metoda funcționează atunci când fluxurile comerciale dintre cele două state sunt echilibrate.