Lecția 4.2: Inflația, lanțurile de aprovizionare și energia

După oprirea din 2020 au urmat trei ani de creșteri de prețuri, cele mai mari din ultimele patru decenii în Europa și în Statele Unite. Lecția urmărește cauzele, reacția băncilor centrale, situația din România, unde prețurile cresc mai repede și mai mult timp decât în restul Uniunii, și consecințele asupra accesului la energie.

1. De ce au crescut prețurile#

Cauzele s-au suprapus:

• Revenirea bruscă a cererii: după ridicarea restricțiilor, consumul a repornit mai repede decât producția, iar comenzile au depășit capacitatea de livrare.
• Lanțurile de aprovizionare: costul transportului unui container pe ruta Asia-Europa s-a multiplicat de câteva ori în 2021. Lipsa semiconductorilor a oprit linii de asamblare auto pentru luni întregi.
• Energia: prețul gazelor naturale în Europa a început să crească din vara lui 2021, iar invazia Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, a produs vârfuri fără precedent. Prețul energiei intră în costul aproape oricărui produs.
• Alimentele: Ucraina și Rusia sunt exportatori importanți de grâu, porumb și ulei de floarea-soarelui. Prețul îngrășămintelor depinde de prețul gazului, ceea ce a scumpit recoltele următoare.
• Politica monetară și bugetară: programele de sprijin din 2020 și 2021 au crescut masa monetară și veniturile disponibile, într-o perioadă în care oferta era limitată.
• Marjele de profit: analizele publicate în 2023 de Banca Centrală Europeană și de Fondul Monetar Internațional au constatat că, în 2022, creșterea profiturilor unitare a contribuit la aproximativ jumătate din presiunea internă asupra prețurilor în zona euro, o pondere mai mare decât cea a salariilor.

2. Cât de mult au crescut#

3. Reacția băncilor centrale#

Băncile centrale au crescut dobânzile de politică monetară, de la valori apropiate de zero la valori între 4% și 7%, în cel mai rapid ciclu de înăsprire din ultimele decenii. Mecanismul este indirect: dobânda mai mare scumpește creditul, reduce cererea și, prin aceasta, presiunea asupra prețurilor. Costul metodei este încetinirea economiei și scumpirea ratelor pentru cei care au deja credite.

4. România: inflația care nu se oprește#

România a avut, în ultimii treizeci și cinci de ani, cea mai lungă istorie inflaționistă din Uniunea Europeană:

Cursul de schimb#

Leul se depreciază¹ lent și în trepte, iar banca centrală intervine pentru a atenua mișcările bruște.

Cauza structurală este ceea ce economiștii numesc deficitele gemene²: deficitul bugetar și deficitul de cont curent, ambele printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Deficitul bugetar a fost de aproximativ 9,3% din produsul intern brut în 2024 și de aproximativ 6% în 2026. Un stat care cheltuiește mai mult decât încasează și cumpără din afară mai mult decât vinde are nevoie permanentă de capital străin, iar prețul acestui capital se reflectă în curs și în dobânzi.

5. Energia#

Din 2021, statul a plafonat prețul la energie electrică și la gaze pentru consumatorii casnici și a compensat diferența din buget. Plafonarea la energie electrică a încetat în iulie 2025, iar facturile gospodăriilor au crescut imediat cu ordinul a jumătate din valoarea anterioară. Schema pentru gaze a fost prelungită până în aprilie 2026.

România produce o parte importantă din gazul pe care îl consumă, iar exploatarea din Marea Neagră urmează să înceapă livrările. Prețul intern urmează însă prețul regional, întrucât piața este conectată la restul Uniunii.

6. Furtul de energie electrică#

Consumul fraudulos este o problemă permanentă, concentrată în zonele sărace și în localitățile cu locuințe fără acte.

Metodele constatate sunt racordarea directă la rețea înaintea contorului, blocarea sau modificarea contorului și ocolirea grupului de măsurare. Fapta este infracțiune, potrivit Codului penal și legii energiei, și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă.

Consecințele sunt de trei feluri:

• Pentru cei care o fac: instalațiile improvizate produc incendii și electrocutări.
• Pentru vecini: dezechilibrele de tensiune deteriorează aparatura și întrerup alimentarea.
• Pentru toți ceilalți consumatori: autoritatea de reglementare încadrează energia sustrasă la pierderi comerciale³, iar acestea intră în tariful plătit de toată lumea.

7. Cine plătește inflația#

Creșterea prețurilor nu afectează toate categoriile la fel:

• Gospodăriile cu venituri mici cheltuiesc o parte mai mare din venit pe alimente și energie, adică exact pe categoriile care s-au scumpit cel mai mult. Rata inflației resimțite de ele este mai mare decât media publicată.
• Persoanele cu venituri fixe, în special pensionarii, pierd putere de cumpărare între două indexări.
• Cei care au economii în monedă pierd, întrucât dobânda la depozite a fost, în cea mai mare parte a perioadei, sub rata inflației.
• Cei care au datorii cu dobândă fixă câștigă, întrucât valoarea reală a sumei de rambursat scade. Datoriile cu dobândă variabilă se scumpesc însă odată cu dobânda de politică monetară.

Activități și exerciții#

1. Explicați de ce prețul energiei influențează prețul aproape oricărui produs. Dați două exemple.
2. Calculați: dacă un salariu a crescut cu 6% într-un an în care prețurile au crescut cu 10%, cu cât s-a modificat puterea de cumpărare?
3. Comparați cele două citiri din caseta despre furtul de energie. Ce date ar fi necesare pentru a stabili care explică mai bine creșterea numărului de cazuri?
4. Dezbatere: plafonarea prețului la energie protejează consumatorii și costă bugetul. Ce alternative există și pe cine avantajează fiecare?
5. Temă: notați în spațiul de mai jos prețurile a cinci produse de bază pe care le cumpărați acum și întrebați un membru mai vârstnic al familiei cât costau în 2021. Calculați creșterea procentuală pentru fiecare.