Lecția 4.7: România, 2024-2026

În mai puțin de doi ani, România a anulat un tur de scrutin prezidențial, a repetat alegerile, a aplicat cel mai amplu pachet de austeritate de după 2010, și-a pierdut guvernul printr-o moțiune de cenzură¹ și a intrat într-o criză politică prelungită. Lecția urmărește aceste episoade și legătura dintre ele.

1. Anularea alegerilor din decembrie 2024#

La primul tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie 2024, primul loc a fost obținut de Călin Georgescu, candidat independent fără structură de partid și fără cheltuieli de campanie declarate, cu 22,94% din voturi.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral, invocând documente declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care descriau o campanie coordonată pe platforma TikTok, cu conturi care ascundeau caracterul politic al materialelor, și finanțare nedeclarată.

În aceeași lună, Comisia Europeană a deschis o procedură împotriva platformei respective, în temeiul regulamentului privind serviciile digitale. În martie 2025, candidatura lui Georgescu la scrutinul repetat a fost respinsă de biroul electoral central, iar el a fost ulterior urmărit penal în mai multe dosare.

Anularea rămâne contestată: susținătorii ei o consideră singura reacție posibilă la o campanie finanțată și coordonată din exterior, iar criticii ei consideră că un vot exprimat nu poate fi anulat pe baza unor documente publicate fără probele complete.

2. Alegerile din mai 2025#

Rezultatul a arătat două lucruri simultan: o majoritate care a respins candidatul de dreapta radicală și un scor fără precedent obținut de acesta.

3. Guvernarea Bolojan: măsurile#

Guvernul format în iunie 2025, condus de Ilie Bolojan, a adoptat o serie de pachete fiscale, folosind repetat procedura asumării răspunderii în² fața Parlamentului: în iulie 2025 pentru primul pachet, în septembrie 2025 pentru cinci proiecte în aceeași ședință, în decembrie 2025 pentru reforma pensiilor magistraților.

Rezultatele#

4. Criza politică din 2026#

• Pe 5 mai 2026, Parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și un al treilea grup, cu 281 de voturi, față de 233 necesare. Guvernul a demisionat, iar cabinetul a rămas în funcție cu puteri limitate.
• Pe 4 iunie, președintele l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, care a renunțat după zece zile, fără să ceară votul Parlamentului. În aceeași zi a fost desemnat Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins de Parlament pe 22 iunie, cu 189 de voturi pentru, față de 233 necesare. Nominalizarea a produs tensiuni în interiorul propriului partid.
• Criza a continuat pe tot parcursul verii, cu un guvern interimar aflat în funcție de peste 130 de zile la deschiderea sesiunii parlamentare din septembrie, iar cursul a atins un maxim de 5,26 lei pentru un euro. Un fost președinte a descris situația drept cea mai gravă criză politică de după 1989.
• Consecința directă: România a intrat într-o cursă contracronometru pentru îndeplinirea unor jaloane din planul de redresare, de care depind sume de ordinul sutelor de milioane de euro.

5. Justiția#

Disputa deschisă în decembrie 2025 prin documentarul discutat în lecția 3.7 a continuat pe tot parcursul anului 2026:

• Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii și a instanței supreme a respins public acuzațiile și a inițiat proceduri disciplinare împotriva magistraților care au vorbit în documentar.
• Aceeași conducere a atacat public, în august 2026, o judecătoare a Curții Constituționale, în legătură cu deciziile privind legile promovate de guvern.
• Curtea Constituțională s-a pronunțat, tot în august 2026, asupra noii legi a integrității, contestată simultan de partide din coaliție și din opoziție.
• Reforma pensiilor magistraților a fost singurul dosar în care măsura guvernamentală a trecut, după respingerea primei variante.

Elementul comun este că fiecare instituție a folosit instrumentele pe care le controlează împotriva celorlalte: guvernul asumarea răspunderii, instanța supremă sesizările de neconstituționalitate, consiliul magistraturii acțiunile disciplinare, iar Curtea Constituțională decizia finală.

6. Cazul Pahonțu#

La sfârșitul lui august 2026, publicațiile Recorder și Snoop au publicat investigații privind trecutul lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție⁴ și Pază din 2005. Materialele susțin, pe baza unor documente și mărturii, că acesta s-ar fi aflat în trupa trimisă la baricada din Piața Universității în decembrie 1989.

Directorul a rămas în funcție. Cazul leagă lecția 1.1, despre decembrie 1989, de prezent: identitatea celor care au tras și a celor care au comandat represiunea a rămas nestabilită judiciar timp de treizeci și șapte de ani, iar consecința se vede în imposibilitatea de a lămuri astăzi o biografie.

7. Manipularea online în timpul crizei#

Organizația Expert Forum a monitorizat conținutul politic difuzat pe TikTok între 1 aprilie și 11 mai 2026 și a publicat următoarele constatări:

Temele: opoziția față de programul european de finanțare a apărării, materiale împotriva președintelui și a prim-ministrului, sprijin pentru candidatul din 2024 și pentru partidul de dreapta radicală.

Proporția de 52% comentarii identice este indicatorul cel mai ușor de verificat pentru un elev: conversația reală nu produce mesaje identice la jumătate dintre intervenții.

Activități și exerciții#

1. Comparați cele două poziții privind anularea alegerilor din 2024. Ce probe ar fi trebuit publicate pentru a le departaja?
2. Analizați tabelul măsurilor fiscale. Care dintre ele afectează proporțional mai mult gospodăriile cu venituri mici și de ce?
3. Explicați procedura asumării răspunderii în fața Parlamentului. Ce câștigă și ce pierde un guvern care o folosește?
4. Dezbatere: o instituție publică refuză să răspundă unei investigații jurnalistice. Ce mijloace are cetățeanul pentru a obține verificarea?
5. Temă: alegeți un cont de rețea socială care publică material politic și verificați, pe parcursul unei săptămâni, câte materiale publică zilnic și dacă în comentarii apar mesaje identice. Notați rezultatele în spațiul de mai jos.