Lecția 1.6: Tehnologia deceniului

Anii '90 sunt deceniul în care calculatorul a intrat în locuință și rețeaua a devenit publică. Lecția urmărește trei planuri: sistemele de operare care au împărțit piața, forma pe care a luat-o comunicarea între primii utilizatori, și infrastructura care a rămas după prăbușirea bursieră din anul 2000.

1. Calculatorul personal devine popular#

Prețul componentelor a scăzut constant, iar procesoarele Intel din familiile 486 și Pentium au adus în locuințe o putere de calcul rezervată până atunci instituțiilor. Unitatea de CD-ROM a înlocuit dischetele pentru distribuția programelor. Legătura la rețea se făcea prin modem, pe linia telefonică, la viteze care au crescut de la 14,4 la 56 de kilobiți pe secundă.

Windows 95#

Lansat la 24 august 1995, cu o campanie publicitară de amploare, sistemul a introdus meniul de pornire, numele lungi de fișiere, funcționarea pe 32 de biți și suportul integrat pentru protocolul de rețea TCP/IP¹. Sub interfața nouă rămânea sistemul DOS, ceea ce limita stabilitatea: eroarea unui program putea opri întreaga sesiune de lucru.

Windows NT Workstation 4.0#

Lansat în vara anului 1996, acest sistem folosea interfața introdusă de Windows 95 peste o arhitectură complet diferită, construită de la început pentru rețele și pentru mai mulți utilizatori:

• nucleul² nu depindea de DOS, iar programele rulau în spații de memorie separate, astfel încât o eroare oprea un singur program;
• sistemul de fișiere NTFS permitea drepturi de acces pe fișier și pe utilizator;
• conturile de utilizator și administrarea centralizată în rețea făceau sistemul potrivit pentru birouri, proiectare tehnică și servere.

Această linie tehnică a continuat cu Windows 2000 și a fuzionat cu linia destinată locuinței în Windows XP, în 2001. Sistemele Windows folosite astăzi provin din arhitectura NT, iar nu din cea a lui Windows 95.

Linux#

Nucleul de sistem de operare publicat de Linus Torvalds în 1991 și pus în 1992 sub licența publică generală³ a fost completat de programele proiectului GNU. Distribuțiile apărute între 1993 și 1995, între care Slackware, Debian și Red Hat, au făcut instalarea accesibilă unui public mai larg.

Pentru utilizarea pe calculatorul personal, mediul grafic a fost un element decisiv. Serverul grafic XFree86, împreună cu mediile KDE, apărut din 1996, și GNOME, apărut la sfârșitul deceniului, au produs un mod de lucru asemănător cu cel din Windows: ferestre, pictograme, meniu de aplicații, gestionar de fișiere. Diferențele au rămas la nivelul licenței, al modului de instalare a programelor și al suportului pentru echipamente.

2. Rețeaua devine publică#

Propunerea pentru sistemul de documente legate între ele a fost formulată de Tim Berners-Lee la CERN în 1989. În 1993, CERN a plasat tehnologia în domeniul public, adică a renunțat la orice pretenție de proprietate asupra ei. În același an a apărut navigatorul Mosaic, urmat în 1994 de Netscape.

În 1995, rețeaua academică americană care forma legătura principală a internetului a fost dezafectată, iar traficul comercial a devenit posibil fără restricții. Din acel moment, numărul de utilizatori a crescut în ritm anual de ordinul zecilor de procente. Motorul de căutare Google a fost înființat în 1998, la capătul unui deceniu de directoare și portaluri.

În România, domeniul de nivel superior .ro a fost înregistrat în 1993. Accesul se făcea prin abonamente de tip dial-up, iar în orașe au apărut sălile de calculatoare cu acces la rețea, folosite deopotrivă pentru poștă electronică și pentru jocuri în rețea locală.

3. IRC și cultura utilizatorilor avansați#

Protocolul Internet Relay Chat a fost scris în august 1988 de Jarkko Oikarinen, la Universitatea din Oulu. Funcționarea lui explică felul comunităților formate în jurul său:

• rețeaua era formată din servere administrate de voluntari și de universități, fără proprietar unic;
• discuția se purta pe canale deschise, identificate printr-un nume, iar utilizatorul își alegea singur porecla;
• protocolul era public, iar oricine putea scrie un program client propriu.

Două evenimente au făcut IRC cunoscut în afara mediului tehnic. În timpul războiului din Golf, la începutul lui 1991, relatările transmise în direct au adus pentru prima dată peste trei sute de utilizatori simultan pe rețea. În august 1991, în timpul puciului de la Moscova, când transmisiunile de presă erau blocate, utilizatori din Uniunea Sovietică au relatat în direct evenimentele.

De ce se formau comunități#

Accesul cerea cunoștințe: configurarea unui modem, instalarea unui program client, cunoașterea comenzilor. Bariera tehnică limita platforma la o populație restrânsă și relativ omogenă. Canalele se organizau pe subiecte, iar prezența constantă a acelorași persoane producea relații stabile. Numeroși utilizatori din acea perioadă relatează prietenii formate pe IRC, iar rețeaua a rămas activă și după anul 2000: în primii ani ai deceniului următor, o singură rețea, QuakeNet, a depășit 240.000 de utilizatori conectați simultan.

4. Telefonia mobilă#

Standardul GSM a fost proiectat de operatorii europeni pentru a înlocui sistemele analogice incompatibile. Primul apel pe o rețea GSM a fost făcut în Finlanda, în 1991, iar primul mesaj scurt a fost transmis în decembrie 1992. Cartelele preplătite, apărute la sfârșitul deceniului, au deschis serviciul pentru clienții fără venit stabil.

În România, primele două rețele GSM au început să funcționeze în aprilie 1997. În statele cu rețea telefonică fixă slab dezvoltată, telefonia mobilă a sărit peste etapa cablului, iar în unele țări africane numărul de abonați mobili a depășit rapid numărul de linii fixe instalate în tot secolul precedent.

5. Bula bursieră din anul 2000#

Între 1995 și 2000, acțiunile companiilor care activau pe internet au fost evaluate pe baza numărului de utilizatori și a creșterii traficului. Indicele bursier american al companiilor tehnologice a atins maximul la 10 martie 2000, în jurul valorii de 5.048 de puncte, apoi a pierdut cea mai mare parte din valoare în doi ani. Multe companii finanțate în acei ani au dispărut.

Două urmări au rămas:

• cablurile de fibră optică pozate în perioada de expansiune au devenit, după prăbușire, infrastructură ieftină, folosită în deceniul următor pentru servicii video și pentru centrele de date;
• companiile care au supraviețuit, între care Amazon și eBay, au ajuns în poziții dominante într-o piață curățată de concurenți.

6. Cine avea acces la sfârșitul deceniului#

Diferența dintre aceste valori a primit denumirea de decalaj digital⁴. Ea explică de ce evenimentele deceniului au fost relatate online aproape exclusiv de utilizatori din America de Nord și din Europa, iar arhivele digitale ale perioadei reflectă această distribuție.

Activități și exerciții#

1. Explicați diferența dintre un sistem în care programele împart aceeași memorie și unul în care fiecare program rulează separat. Ce consecință practică are pentru utilizator?
2. Comparați licența comercială cu licența liberă, folosind tabelul din lecție. Ce obligații are cel care distribuie un program primit sub licență liberă?
3. Identificați un serviciu de comunicare online folosit în anii '90 care mai funcționează astăzi și unul care a dispărut. Ce s-a întâmplat cu conținutul produs pe cel care a dispărut?
4. Dezbatere în clasă, pe baza casetei de interpretare. Fiecare grupă caută mai întâi două date verificabile în sprijinul poziției sale.
5. Temă: întrebați o persoană care folosea internetul înainte de anul 2000 cum ținea legătura cu cunoscuții. Notați în spațiul de mai jos ce servicii a folosit, care dintre ele mai există și ce a luat locul celorlalte.