Lecția 2.4: Ascensiunea Chinei și noua diviziune a muncii

În deceniul acoperit de această unitate, China a devenit principalul producător industrial al lumii. Efectele au ajuns simultan în trei direcții: la muncitorii din statele occidentale și din Europa de Est, la exportatorii de materii prime din America Latină și Africa, și la finanțele publice americane. Lecția urmărește mecanismul și dezbaterea privind natura relației dintre China și statele din Sudul global.

1. Reforma și zonele economice speciale#

Deschiderea economică a început în 1978. Primele patru zone economice speciale¹ au fost înființate în 1980, între care Shenzhen, un oraș construit lângă granița cu Hong Kong. Regimul acestor zone prevedea scutiri fiscale, reguli proprii de angajare și acces direct la porturi.

Trei decizii au pregătit poziția din anii 2000:

• unificarea și devalorizarea cursului de schimb, în 1994, care a ieftinit exporturile;
• restructurarea întreprinderilor de stat, la sfârșitul anilor '90, cu concedieri de zeci de milioane de persoane;
• sistemul de înregistrare a domiciliului, care a produs o forță de muncă migrantă internă, fără acces la servicii publice în orașul unde lucra.

2. Intrarea în Organizația Mondială a Comerțului, 2001#

China a devenit membru la 11 decembrie 2001. Aderarea a garantat accesul stabil la piețele occidentale, fără riscul reînnoirii anuale a clauzelor comerciale, și a declanșat mutarea producției.

3. Efectul asupra locurilor de muncă industriale#

Cercetarea economică cea mai citată pe acest subiect, publicată de David Autor, David Dorn și Gordon Hanson, atribuie concurenței importurilor chinezești pierderea a aproximativ un milion de locuri de muncă industriale directe în Statele Unite, între 1999 și 2011, și a aproximativ 2,4 milioane cu tot cu efectele indirecte. Regiunile afectate au înregistrat scăderi durabile ale veniturilor și creșteri ale dependenței de ajutoare sociale. Consecințele politice ale acestei situații apar în lecția 3.5.

Europa de Est și România#

Un moment distinct pentru regiune este 1 ianuarie 2005, data la care au expirat cotele care limitau importurile de textile și confecții în Uniunea Europeană și în Statele Unite. Producția de confecții executată în sistem lohn pentru clienți occidentali s-a mutat în bună parte în Asia. Industria românească de confecții și încălțăminte, unul dintre principalii angajatori ai anilor '90 și un sector cu forță de muncă majoritar feminină, a pierdut în deceniul următor o parte însemnată dintre locurile de muncă. Explicația este directă: modelul lohn se bazează pe costul manoperei, iar contractul se mută în țara care oferă costul mai mic.

4. Efectul asupra Sudului global: supraciclul materiilor prime#

Cererea industrială chineză a ridicat prețurile mondiale ale metalelor, energiei și produselor agricole între 2003 și 2008. Prețul cuprului s-a multiplicat de câteva ori, iar prețul petrolului a urcat de la aproximativ 25 de dolari pe baril în 2003 la valoarea maximă de 147 de dolari, atinsă în iulie 2008.

Consecințe pentru statele exportatoare:

• venituri bugetare în creștere rapidă, care au finanțat programele sociale ale guvernelor din America Latină, tratate în lecția 2.5;
• reducerea dependenței de creditorii occidentali și de condiționalitățile lor;
• creșterea ponderii materiilor prime în exporturi, proces numit reprimarizare², care a slăbit industria locală în Brazilia, Argentina și Chile.

5. Africa: împrumuturi, infrastructură, contracte#

Forumul de cooperare China-Africa a fost înființat în anul 2000. Modelul de finanțare aplicat frecvent leagă un împrumut de un contract de construcție executat de o companie chineză și de o garanție constituită din veniturile viitoare din export.

Ce este documentat despre aceste contracte:

• Un studiu publicat în 2021 de laboratorul AidData al colegiului William and Mary, împreună cu Center for Global Development, Institutul pentru Economie Mondială din Kiel și Peterson Institute for International Economics, a analizat o sută de contracte de împrumut încheiate de creditori de stat chinezi cu guverne din douăzeci și patru de state. Versiunea extinsă, publicată în 2025, acoperă 371 de contracte din șaizeci de state.
• Contractele conțin clauze de confidențialitate³ care interzic debitorului să dezvăluie condițiile, iar uneori chiar existența împrumutului. Din 2014, astfel de clauze apar în toate contractele din setul analizat.
• Creditorii își asigură o poziție prioritară față de ceilalți creditori, prin conturi de venituri controlate de bancă și prin clauze care interzic includerea datoriei în renegocierile colective ale grupului de creditori occidentali.
• Clauzele de reziliere și de accelerare a plății pot fi folosite ca instrument de influență asupra politicii debitorului.

6. Ce a primit China în schimb: finanțarea deficitului american#

Excedentul comercial a fost transformat în rezerve valutare, iar o parte importantă a acestora a fost plasată în titluri de stat americane. Statele Unite au obținut astfel finanțare ieftină pentru deficitul bugetar și pentru consumul intern, iar China a obținut o piață stabilă pentru exporturi. Relația a fost descrisă, în 2007, printr-un termen compus din numele celor două state, iar dependența reciprocă pe care o descrie a devenit vizibilă în criza din 2008.

7. Bilanțul deceniului#

Activități și exerciții#

1. Explicați de ce expirarea cotelor la textile, în 2005, a afectat direct locuri de muncă din România. Ce caracteristică a modelului lohn face posibilă mutarea rapidă a producției?
2. Comparați cele două citiri din caseta de interpretare. Ce fapt ar trebui stabilit pentru a decide între ele?
3. Analizați tabelul din secțiunea 7. Alegeți o categorie și verificați, prin căutare, dacă situația s-a schimbat după 2020.
4. Discuție în clasă: o clauză de confidențialitate într-un contract de împrumut public înseamnă că cetățenii care vor plăti datoria nu îi cunosc condițiile. Ce consecințe are asta pentru controlul democratic?
5. Temă: identificați cinci obiecte din casa voastră fabricate în China și cinci fabricate în Uniunea Europeană. Notați în spațiul de mai jos categoriile din care fac parte și ce observați despre împărțirea lor.