Lecția 3.6: Brexit, Trump și dreapta radicală europeană

Lecția precedentă a descris un proces care a durat două decenii. Schimbarea politică din Europa Occidentală și din Statele Unite s-a produs mult mai repede: partide considerate marginale în 2010 au ajuns, în zece ani, pe primul sau pe al doilea loc în state fondatoare ale Uniunii Europene. Lecția urmărește cele două momente din 2016, ascensiunea acestor partide, cazul maghiar și extinderea competențelor agenției europene de frontieră.

1. Terenul pregătit în deceniul precedent#

Trei procese descrise anterior apar aici:

• pierderile din criza financiară, suportate de populație prin austeritate, în timp ce instituțiile financiare au fost salvate (lecția 3.1 și 3.2);
• stagnarea salariilor reale și dispariția locurilor de muncă industriale în regiunile afectate de mutarea producției (lecția 2.4);
• criza migrației din 2015, gestionată prin decizii luate rapid și fără acordul populațiilor (lecția 3.5).

2. Referendumul britanic din 2016#

La 23 iunie 2016, 51,9% dintre participanți au votat pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la o prezență de 72,2%.

• Votul a fost împărțit geografic: Scoția și Irlanda de Nord au votat pentru rămânere, iar regiunile industriale din nordul Angliei au votat pentru ieșire, în proporții apropiate de intensitatea declinului economic local.
• Campania pentru ieșire a folosit afirmații care s-au dovedit false, între care suma săptămânală pretins plătită Uniunii, afișată pe autobuzele de campanie.
• Ieșirea a avut loc în 2020, iar acordul comercial semnat la sfârșitul acelui an a introdus controale vamale și formalități pentru mărfuri și pentru forța de muncă.
• Evaluările oficiale britanice estimau o pierdere de câteva procente din produsul intern brut pe termen lung, față de scenariul rămânerii.

3. Alegerile americane din 2016#

Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale obținând majoritatea în colegiul electoral¹, cu aproximativ trei milioane de voturi mai puține decât contracandidata sa la nivel național. Statele care au decis rezultatul se numără printre cele mai afectate de mutarea producției industriale descrisă în lecția 2.4.

Politicile aplicate au inclus taxe vamale asupra importurilor chinezești din 2018, restrângerea imigrației și retragerea din acordul climatic de la Paris. Înfrângerea din 2020, contestarea rezultatului și evenimentele din 6 ianuarie 2021 sunt tratate în unitatea a IV-a.

4. Cât de rapidă a fost ascensiunea#

Comparația cu Turcia este utilă pentru ritm: acolo, consolidarea puterii a durat două decenii și a pornit de la o victorie electorală clară. Aici, partide fără reprezentare parlamentară au ajuns în prima linie în șase până la zece ani.

5. Ungaria: cazul în care mecanismul a mers cel mai departe#

Ungaria este cazul european care se apropie cel mai mult de a doua descriere:

• Alegerile din 2010 au dat partidului Fidesz o majoritate de două treimi, suficientă pentru adoptarea unei constituții noi, intrată în vigoare în 2012.
• Legea electorală adoptată în 2011 a redesenat circumscripțiile și a modificat modul de transformare a voturilor în mandate.
• Un consiliu al media, cu membri numiți de majoritatea parlamentară, a primit competențe de sancționare. Publicitatea instituțiilor publice a fost direcționată către publicații favorabile, iar grupuri de presă independente au fost cumpărate sau închise.
• Universitatea Central-Europeană a fost obligată, printr-o lege adoptată în 2017, să își mute programele la Viena.
• În 2022, misiunea de observare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, desfășurată integral pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii, a constatat că alegerile au fost libere, iar condițiile campaniei nu au fost echitabile.
• În septembrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care descrie regimul maghiar drept sistem hibrid de autocrație electorală. Procedura prevăzută la articolul 7 din tratat fusese declanșată în 2018, iar fonduri europene în valoare de câteva miliarde de euro au fost suspendate din decembrie 2022.

Cazul opus#

Polonia a cunoscut între 2015 și 2023 un proces asemănător, care viza instanțele și televiziunea publică. Alegerile din octombrie 2023, cu o prezență de peste 74%, au produs schimbarea guvernului. Comparația arată că rezultatul depinde de cât de departe a ajuns modificarea regulilor înainte de scrutin.

6. Frontex#

Agenția europeană pentru paza frontierelor a fost înființată în 2004 cu rol de coordonare, fără personal propriu de intervenție. Ea a fost extinsă în 2016 și, prin regulamentul adoptat în 2019, transformată într-un corp permanent.

Regulamentul a fost adoptat la 13 noiembrie 2019 de Parlamentul European cu 403 voturi pentru, 162 împotrivă și 44 de abțineri. Opoziția a venit în principal din partea grupului verzilor și a grupului stângii, care au invocat lipsa unui control asupra respectării drepturilor fundamentale, alături de voturi ale unor grupuri de dreapta radicală, motivate de argumentul contrar, al transferului de competențe naționale.

Controlul ulterior#

• Organizații de presă și de apărare a drepturilor omului au documentat, începând din 2020, cazuri de respingere² a bărcilor cu migranți în apele Greciei, procedeu interzis de dreptul internațional, cu participarea sau cu cunoștința agenției.
• Ancheta oficiului european antifraudă, finalizată în 2022, a dus la demisia directorului agenției în aprilie acel an.
• În mai 2022, Parlamentul European a refuzat descărcarea de gestiune³ pentru bugetul agenției pe anul 2020, cu 492 de voturi pentru refuz.

Extinderea competențelor a continuat.

7. Externalizarea frontierei#

Metoda, numită externalizarea controlului migrației⁴, aplicată în acordul cu Turcia din 2016, a fost repetată:

• finanțarea și instruirea pazei de coastă libiene, care interceptează bărcile și readuce persoanele în centrele de detenție descrise în lecția 3.3;
• memorandumul încheiat cu Tunisia în 2023, cu sprijin financiar pentru controlul plecărilor;
• protocolul dintre Italia și Albania, semnat în 2023, pentru examinarea cererilor de azil în afara teritoriului Uniunii;
• pactul european privind migrația și azilul, adoptat în 2024, care introduce proceduri accelerate la frontieră și un mecanism de solidaritate cu contribuție financiară în locul primirii de persoane.

Activități și exerciții#

1. Analizați tabelul de la punctul 4. Alegeți două state și căutați ce s-a întâmplat cu salariile reale și cu serviciile publice în perioada respectivă.
2. Comparați cele două forme din caseta despre autoritarismul electoral. Aplicați întrebarea de verificare cazului maghiar și celui polonez.
3. Explicați ce înseamnă externalizarea frontierei. Ce obligații juridice ale statelor membre sunt afectate de această metodă?
4. Dezbatere: o agenție europeană primește competențe de execuție. Cine ar trebui să răspundă pentru acțiunile ei și în fața cui?
5. Temă: căutați rezultatele partidelor din tabelul de la punctul 4 la ultimele alegeri și notați în spațiul de mai jos ce s-a schimbat față de valorile din manual.