Lecția 4.4: Gaza și ordinea internațională

Lecția tratează evenimentele începute pe 7 octombrie 2023, procedurile juridice deschise în urma lor, situația din anul redactării manualului și două chestiuni noi pentru dreptul internațional: calificarea juridică a regimului aplicat populației palestiniene și folosirea sistemelor automate în alegerea țintelor militare.

1. Ce s-a întâmplat#

Pe 7 octombrie 2023, formațiuni armate conduse de Hamas au trecut frontiera și au atacat aproximativ douăzeci de localități, baze militare și festivalul de muzică Supernova, desfășurat lângă kibuțul Re'im. Au fost ucise aproximativ 1.200 de persoane, în majoritate civili, dintre care 378 la festival, iar 251 au fost luate ostatice, dintre care 44 de la festival. Au fost documentate și acte de violență sexuală. Uciderea civililor și luarea de ostatici constituie crime de război.

Campania militară israeliană care a urmat a durat, cu întreruperi, doi ani. Ea a inclus bombardarea zonelor dens locuite, ordine repetate de evacuare a populației dintr-o parte a fâșiei în alta, distrugerea spitalelor și a infrastructurii de apă, și restricționarea intrării ajutoarelor.

2. Procedurile juridice#

Israelul contestă competența Curții Penale Internaționale și respinge acuzațiile.

Ce s-a întâmplat cu mandatul#

Mandatul de arestare obligă cele peste o sută douăzeci de state părți la statutul curții să execute arestarea pe teritoriul lor. Efectele practice au fost următoarele:

• Deplasările prim-ministrului israelian au fost planificate astfel încât să evite spațiul aerian al unor state părți.
• Ungaria a anunțat, în aprilie 2025, retragerea din statutul curții, în timpul unei vizite oficiale a acestuia.
• Statele Unite, care nu sunt parte la statut, au adoptat sancțiuni împotriva unor judecători și procurori ai curții.
• În ianuarie 2026, Netanyahu a acceptat să facă parte din organismul internațional înființat pentru administrarea reconstrucției Gazei, invitație adresată și președintelui rus, aflat sub un mandat emis în 2023.

Situația arată limita mecanismului: curtea nu dispune de forță proprie de executare și depinde de statele părți.

3. Chestiunea apartheidului#

4. Planurile pentru perioada de după#

În februarie 2025, președintele american a publicat un material video generat cu inteligență artificială, în care fâșia Gaza apărea reconstruită ca stațiune turistică. În aceeași perioadă a circulat un plan de dezvoltare, elaborat de un grup de consultanți și prezentat administrației americane, care prevedea mutarea temporară a populației și reconstrucția zonei ca centru economic, ilustrat prin imagini generate tot automat.

Chestiunea juridică este directă: transferul forțat³ al populației civile dintr-un teritoriu ocupat este interzis de a patra convenție de la Geneva, iar caracterul temporar sau voluntar declarat nu schimbă calificarea atunci când alternativa este imposibilitatea de a trăi acolo.

5. Sistemele automate de alegere a țintelor#

Investigațiile publicate în aprilie 2024 de publicațiile israeliene +972 Magazine și Local Call, pe baza mărturiilor unor ofițeri de informații, descriu trei sisteme:

Elementele problematice, așa cum rezultă din relatări:

• Viteza: verificarea umană a unei ținte propuse de sistem ar fi durat, în perioadele de intensitate maximă, câteva zeci de secunde, ceea ce transformă controlul uman într-o formalitate.
• Rata de eroare: sistemele de acest fel produc rezultate false, iar consecința unei erori este moartea unor civili.
• Momentul atacului: alegerea momentului în care ținta se află acasă mută atacul în locuință, alături de familie.
• Proporționalitatea:⁴ dreptul umanitar cere o evaluare de la caz la caz a raportului dintre avantajul militar și pierderile civile așteptate. Această evaluare nu poate fi delegată unui program.

Armata israeliană a respins descrierea, susținând că sistemele produc doar recomandări, iar decizia aparține unui ofițer.

6. Situația în septembrie 2026#

• Încetarea focului convenită în octombrie 2025, pe baza unui plan american în douăzeci de puncte, a fost aprobată de Consiliul de Securitate prin rezoluția 2803, în noiembrie 2025.
• Etapa a doua a fost anunțată în ianuarie 2026. Ea prevede un comitet palestinian de administrare, dezarmarea Hamas, retragerea etapizată a forțelor israeliene și reconstrucția.
• Pe tot parcursul anului 2026, aplicarea a rămas blocată: Hamas a rămas înarmat, forțele israeliene controlează mai mult de jumătate din fâșie, iar reconstrucția nu a început.
• Comitetul de administrare, condus de Ali Shaath, are sediul în Egipt și nu a intrat în Gaza.
• Pe 30 iulie 2026, Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nickolay Mladenov, a prezentat o foaie de parcurs în cincisprezece puncte pentru aplicarea integrală a planului, cu dezarmare și retragere în etape verificate una după alta. Hamas a acceptat textul, iar Israelul l-a respins pe 5 august 2026, cerând dezarmarea completă înaintea retragerii. După o întrevedere între Mladenov și prim-ministrul israelian, ordinea a fost modificată în sensul cerut de Israel, retragerea urmând dezarmării verificate. La data redactării, foaia de parcurs rămâne neaplicată.
• În Cisiordania, unde acordul nu se aplică, extinderea coloniilor a continuat, iar Autoritatea Palestiniană descrie noile măsuri de înregistrare funciară drept anexare de fapt.

7. Ce arată acest caz despre ordinea internațională#

Comparația cu situațiile din lecțiile 1.4 și 2.2 duce la aceeași observație: instituțiile internaționale funcționează atunci când statele care le susțin acceptă să le aplice și lor. Mandatul emis împotriva președintelui rus a fost tratat de statele occidentale ca obligatoriu, iar mandatul emis împotriva prim-ministrului israelian a fost tratat de o parte dintre aceleași state ca inaplicabil sau contestabil. Această diferență de tratament este argumentul principal folosit de statele din Sudul global atunci când refuză să se alinieze pozițiilor occidentale, inclusiv în cazul Ucrainei, așa cum arată voturile din lecția 3.4.

Activități și exerciții#

1. Explicați diferența dintre măsurile provizorii dispuse de Curtea Internațională de Justiție și o hotărâre pe fond.
2. Comparați definiția juridică a apartheidului cu argumentele celor două poziții din caseta de concept. Ce element de fapt este decisiv?
3. Analizați tabelul cu cele trei sisteme automate. Care dintre obligațiile dreptului umanitar este cel mai greu de respectat în acest mod de lucru?
4. Dezbatere: un mandat de arestare internațional este aplicat unui conducător și nu este aplicat altuia. Ce consecințe are asta asupra autorității instanței?
5. Temă: căutați textul rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate și scrieți în spațiul de mai jos ce prevede și ce mecanism de aplicare stabilește.