Lecția 2.6: Tehnologia deceniului 2001-2008

Deceniul precedent a adus calculatorul în locuință. Acesta îl scoate din locuință și îl leagă permanent la rețea. Tot acum se schimbă modul de finanțare a serviciilor online, iar consecințele acestei schimbări depășesc domeniul tehnic.

1. Calculatorul portabil#

În martie 2003, Intel a lansat platforma¹ Centrino, formată din trei componente proiectate să funcționeze împreună: un procesor cu consum redus, un set de circuite auxiliare și un adaptor de rețea fără fir integrat.

Portabilitatea calculatoarelor era limitată:

• masa unui calculator portabil obișnuit se situa între 2,5 și 3,5 kilograme, la care se adăuga alimentatorul;
• autonomia era de două până la trei ore;
• prețul depășea cu 30-50% prețul unui calculator fix cu performanțe comparabile.

2. Conexiunea permanentă#

Legătura prin modem telefonic a fost înlocuită de conexiuni permanente de bandă largă², prin cablu coaxial și prin linie telefonică digitală. Conexiunea permanentă a eliminat operațiunea de conectare la fiecare folosire.

Rețelele locale fără fir, standardizate în 1999 și îmbunătățite în 2003, au permis conectivitatea la net în întregi locuințe.

Cazul românesc#

În România, acoperirea s-a făcut prin rețele de cartier construite de firme mici, care trăgeau cablu între blocuri și vindeau abonamente ieftine. Aceste rețele au fost cumpărate ulterior de operatori mari și înlocuite cu fibră optică. Rezultatul, vizibil în deceniul următor, a fost o viteză medie de conectare superioară mediei europene, într-o țară cu venituri mult sub aceeași medie.

3. Serverele deceniului#

Windows Server 2003#

Lansat în aprilie 2003, este primul sistem Microsoft care poartă numele Windows Server; versiunile anterioare se numeau Windows NT Server și Windows 2000 Server. Arhitectura este cea descrisă în lecția 1.6. Administrarea se face prin interfață grafică, iar serviciul de director păstrează într-un singur loc conturile de utilizator, calculatoarele și drepturile de acces dintr-o organizație.

Costul licențierii are două componente: licența serverului și câte o licență de acces³ pentru fiecare utilizator sau echipament care se conectează la el. Suma crește proporțional cu numărul de angajați și se plătește din nou la trecerea la o versiune nouă. Pentru o firmă mică sau pentru o școală, acest model devenea greu de susținut.

Linux pe servere#

Linux a devenit în acest deceniu sistemul dominant pe servere, din trei motive tehnice și unul economic:

• funcționează fără interfață grafică⁴, ceea ce eliberează memorie și putere de procesare pentru serviciul propriu-zis;
• se administrează de la distanță, prin comenzi text, pe conexiuni slabe;
• permite modificarea și recompilarea componentelor pentru sarcina cerută;
• licența nu costă nimic, iar plata se face pentru asistență tehnică, atunci când organizația o cere.

Combinația formată din Linux, serverul web Apache, baza de date MySQL și limbajul PHP a devenit configurația obișnuită pentru găzduirea paginilor web, iar Apache a rămas cel mai folosit server web pe tot parcursul deceniului. Distribuțiile comerciale cu asistență plătită, apărute în aceeași perioadă, au separat programul, gratuit, de serviciul de asistență, contra cost.

Linux pe stațiile de lucru#

Mediile grafice au ajuns la maturitate în aceeași perioadă: KDE 3 a fost lansat în 2002, iar GNOME 2 în același an. Distribuția Ubuntu, apărută în 2004, a simplificat instalarea de aplicații. Programele necesare muncii de birou au apărut în paralel: suita OpenOffice.org în 2002 și navigatorul Firefox în 2004.

Rezultatul a fost un sistem folosibil zilnic pe o stație de lucru. Limitele care au rămas privesc programele pentru echipamente periferice, unde producătorii furnizau componente doar pentru Windows, și compatibilitatea deplină cu formatele de fișiere ale suitei de birou dominante.

4. Ce s-a construit pe această infrastructură#

În România, comunicarea directă s-a concentrat în această perioadă pe serviciile de mesagerie instantanee, folosite mult de elevi și de studenți, iar rețelele sociale internaționale au ajuns dominante spre sfârșitul deceniului.

5. Modelul economic: publicitatea#

Serviciile enumerate mai sus au fost oferite gratuit. Costurile au fost acoperite din publicitate, printr-un mecanism format din trei elemente:

1. Licitația⁵: spațiul publicitar asociat unei căutări sau unei pagini este vândut prin licitație automată, în fracțiuni de secundă.
2. Țintirea: prețul plătit depinde de cât de bine corespunde utilizatorul profilului căutat de cel care plătește reclama.
3. Colectarea datelor: precizia țintirii depinde de cantitatea de informație despre utilizator, ceea ce transformă datele de comportament în resursă economică.

Veniturile companiei Google, care a dezvoltat acest model, au crescut de la aproximativ trei miliarde de dolari în 2004, anul listării la bursă, la peste douăzeci de miliarde în 2008, aproape integral din publicitate. În 2007, aceeași companie a cumpărat DoubleClick, cea mai mare firmă de publicitate online, consolidând poziția.

6. Rețeaua ca piață internațională#

În paralel, comerțul a devenit funcția principală a unei părți importante din rețea:

• platformele de licitații și de vânzare au legat vânzători și cumpărători din state diferite;
• sistemele de plată online au rezolvat problema încrederii între părți care nu se cunosc;
• companii asiatice de comerț online, înființate la sfârșitul anilor '90, au ajuns la dimensiuni comparabile cu cele americane;
• a apărut o industrie dedicată poziționării paginilor în rezultatele căutării, numită optimizare pentru motoarele de căutare⁶, ceea ce a schimbat modul în care este scris textul publicat online.

Ordinea rezultatelor unei căutări a devenit astfel o problemă economică, iar accesul la informație a ajuns să depindă de un clasament calculat după criterii nepublice.

7. România în lanțul serviciilor informatice#

Scutirea de impozit pe venit pentru salariile din activitatea de creare de programe, introdusă în 2001, a fost menținută mai mult de două decenii. Împreună cu prețul redus al forței de muncă, cu conexiunea rapidă și cu numărul de absolvenți de profil, a atras centre de dezvoltare și de asistență tehnică ale companiilor internaționale.

Poziția obținută este cea de furnizor de servicii pentru clienți externi, cu decizia asupra produsului și cu marca rămase în afara țării. Ea reproduce, într-un sector cu salarii mari, structura descrisă în lecția 2.3 pentru industria prelucrătoare.

8. Deceniul în cifre#

Activități și exerciții#

1. Explicați diferența dintre o conexiune stabilită la cerere și una permanentă. Ce consecințe are aceasta asupra modului de folosire a calculatorului?
2. Descrieți, în ordine, cele trei elemente ale mecanismului publicitar din secțiunea 5. Ce rol are fiecare în stabilirea prețului?
3. Comparați cele două citiri din caseta de interpretare cu cele din lecția 1.6. Ce argument nou apare aici?
4. Discuție în clasă: ordinea rezultatelor unei căutări este stabilită prin criterii nepublicate. Ce consecințe are asta pentru cineva care caută informații despre un subiect controversat?
5. Temă: alegeți un serviciu online pe care îl folosiți zilnic. Aflați cum obține bani și scrieți în spațiul de mai jos ce anume oferiți în schimbul folosirii lui.